Roxana Pana

Eram la o conferinta internationala de business cand, la un moment dat se apropie un participant de mine si, vazandu-mi ecusonul imi spune cu un zambet in coltul gurii: "Vad ca esti psiholog. Vreau sa te uiti la mine si sa ghicesti lucruri despre mine."

I-am raspuns ca exista o diferenta intre psihologie si magie si ca psihoterapia se face in cabinet, in anumite conditii stabilite de comun acord.

Din pacate pentru sanatatea psihologica a oamenilor si a romanilor in special, exista nenumarate mituri despre psihoterapie si psihologi.

In tarile unde exista o educatie in acest sens, psihoterapia este conexa actului medical si oamenii beneficiaza de indrumare psihologica pe toate planurile vietii.

Dar pentru ca societatea suntem noi, e important sa ne educam in acest sens si sa intelegem unele lucruri esentiale.

Iata cateva din miturile cele mai comune despre psihoterapie:

1. Nu merg la psiholog, ca nu sunt nebun.

Acesta este cel mai distructiv mit dintre toate cele ce urmeaza. In secolul XXI nu putem sa avem o atitudine de Ev Mediu fata de ce inseamna tulburarile din sfera psihiatrica. Acest tabuu trebuie sa inceteze.

Nu este o rusine ca oamenii sa fie bolnavi, de aceea nici boala psihica nu este o rusine. Desi exista un stigmat extrem de mare in aceasta zona, persoanele cu tuburari din sfera psihiatrica se adreseaza medicului psihiatric si in cazul in care este nevoie, primesc tratament. Tratamentul de cele mai multe ori este limitat ca durata in timp, si omul, dupa ce se simte mai bine, se poate intoarce la activitatile vietii lui. Chiar si pentru persoanele care primesc tratament pe termen lung exista activitati care sa ii integreze social si sa isi poata desfasura activitatea in masura in care le permite diagnosticul.

Sigur, ar fi foarte important ca pe durata tratamentului psihiatric sa existe si partea de interventie psihoterapeutica pentru a descoperi cauzele psihologice care stau in spatele problemelor si pentru a se reusi o reinterpretare a atitudinii fata de viata care l-a adus pe om in impas. Este nevoie de o abordare holistica in acest sens.

2. Psihologia e un fel de magie.

Psihologia nu este magie. Psihoterapeutul se specializeaza, intr-adevar in studiul oamenilor, a comportamentelor si metodelor de a-i cunoaste si ajuta mai bine pe acestia. Totusi, psihoterapia este un proces serios, autentic si care are nevoie de timp, implicare si resurse pentru a fi eficient.

3. Psihoterapeutul e un om perfect, care le stie pe toate.

Psihoterapeutul se straduieste ca viata lui sa fie implinita pentru a putea fi de folos intr-un mod optim celorlalti. Nimeni nu este perfect. Cand psihoterapeutii au nevoie, merg la randul lor la terapie.

4. Daca nu are copii, nu are ce sa ma invete despre copii.

La fel ca in cazul unui chirurg, un psihoterapeut se specializeaza pentru a "opera" pacientul. Totusi, chirurgul nu isi amputeaza un membru pentru a intelege suferinta pacientului sau, ci este acolo cu toate cunostintele dobandite pentru a fi un  medic bun.

Psihoterapeutii se specializeaza pentru a fi de folos unei categorii cat mai mari de oameni iar unii dintre ei au specializari suplimentare pentru a lucra cu anuminte tipuri de beneficiari. Dar daca au copii sau nu, daca sunt divortati sau nu, daca sunt vaduvi sau nu este irelevant pentru calitatea actului psihoterapeutic.

5. Mai bine vorbesc cu prietenii despre problemele mele.

E foarte important sa avem prieteni si o retea sociala de sprijin. Totusi, prietenii nu au cum sa faca interventie psihoterapeutica, sa mearga la radacina problemelor si sa ne ajute sa ne reinterpretam credintele limitative. Rolul lor nu este acesta.

6. Imi e rusine sa vorbesc despre mine pentru ca voi fi judecat.

Psihoterapeutul este aici ca sa te sustina, nu sa te judece. De aceea el este obiectiv fata de alte persoane din jur, prieteni sau familie. Scopul psihoterapeutului este binele clientului. Cu cat reusim sa ne deschidem mai mult la terapie cu atat problemele se rezolva mai usor.

7. Nu am spus nimanui secretul meu.

Uneori secretele noastre pot fi atat de apasatoare incat nu ne lasa sa ne traim viata.

Psihoterapeutul este obisnuit ca oamenii sa dezvaluie despre ei lucruri ascunse, nestiute de nimeni si conform codului etic si deontologic este obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor.

8. Eu nu am nevoie de psihoterapie ci doar de cineva care sa ma asculte.

Unii clienti nu vin in cabinet pentru psihoterapie ci pentru dezvoltare personala sau pur si simplu sa isi povesteasca viata. Acest lucru este perfect normal si foarte benefic. In situatii in care clientul are nevoie doar de acest lucru, terapeutul poate fi si un bun consilier sau chiar coach daca are abilitatile si atestarile necesare.

E important ca, indiferent ce mituri intalnim in jurul nostru sau ce credinte limitative avem despre acest subiect al psihoterapiei, sa ne deschidem catre a primi ajutor specializat.

Preventia este intotdeauna mai putin costisitoare si nedureroasa decat tratarea oricarei boli. Ne scutim din timp si din deciziile neadaptate daca recurgem din timp la un specialist.

Pentru mai multe detalii despre mine si serviciile pe care le ofer, viziteaza www.roxanapana.ro.

Articol scris de Roxana Pana, psiholog clinician, psihoterapeut, psiho-sex-terapeut, 12 Aprilie 2021.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *